Ce este Digestia

Lipidele sau grasimile sunt insolubile, de aceea, pentru a fi absorbite, este necesar sa fie solubilizate. Aceasta se realizeaza cu ajutorul sarurilor biliare care se gasesc în bila sau fiere, care au un efect asemanator detergentilor: emulsioneaza grasimile. Bila este produsa de catre celulele hepatice si contine: bilirubina directa, conjugata (modul de excretie a bilirubinei din sânge), acizi biliari sintetizati din colesterol (glicocolic, taurocolic, deoxicolic, chenodeoxicolic, ursodeoxicolic) sub forma de saruri, colesterol etc. Productia de bila în ficat este continua, dar ea este transportata prin canaliculele biliare pâna la nivelul vezicii biliare (colecistului) unde este stocata pentru a fi eliberata în momentul în care alimentele bogate în lipide ajung în duoden. Grasimile sunt emulsionate si formeaza picaturi foarte mici în amestec cu sarurile biliare, picaturi care sunt solubile în mediu apos si asupra carora actioneaza enzimele lipolitice. Principalele enzime lipolitice sunt secretate de pancreas si sunt reprezentate de: lipaza, colipaza, fosfolipaza si colesterolesteraza. Lipaza produsa în pancreas nu poate actiona singura, în acest fel se previne actiunea ei de autodigestie asupra pancreasului. Pentru a deveni activa, trebuie sa formeze un complex cu colipaza, în mediul alcalin din duoden. Aceste enzime actioneaza asupra trigliceridelor din alimentatie, pe care le transforma în glicerol si acizi grasi, care se absorb în prima parte a intestinului subtire (duoden, jejun). În interiorul celulei intestinale (enterocit) trigliceridele sunt refacute din glicerol si acizi grasi.

Fosfolipaza actioneaza asupra fosfolipidelor din alimentatie, reprezentate în principal de lecitina, un lipid care se gaseste mai ales în untul de cacao, si a fost denumit de catre unii “molecula memoriei”. Fosfolipidele sunt desfacute în acid fosfatidic si colina, care se absorb deasemenea în prima parte a intestinului subtire (duoden, jejun). În enterocit, fosfolipidele sunt resintetizate.
Colesterolul din alimentatie se gaseste mai ales sub forma de esteri de colesterol. Pentru a fi absorbit, este deesterificat de colesterol- esteraza pancreatica. Este usor absorbit la nivelul duodenului si jejunului, iar în enterocit sunt resintetizati esterii de colesterol.
Pentru absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E si K) sunt necesare bila si aceleasi enzime implicate în digestia lipidelor amintite anterior.
De la nivelul enterocitului, lipidele resintetizate sunt eliberate în circulatia limfatica sub forma unor complecsi cu proteine speciale de transport, denumite apoproteine. În perioadele digestive, dupa ce s-au ingerat cantitati mari de lipide se elibereaza în limfa chilomicroni. Acestia au putine proteine în compozitie si sunt preluati în mare parte de ficat, unde lipidele în exces sunt stocate, si se elibereaza în circulatia sanguina functie de necesitatile organismului. Din enterocit, în perioadele dintre mese se mai elibereaza si alti complecsi ai lipidelor cu proteinele: high-density-lipoproteins (HDL), care au în compozitie mai multe proteine, si mai putine trigliceride si colesterol, fiind astfel denumite si colesterolul “bun”, pentru ca are mai putin efect aterogen pe vase, protejându-le de depunerile excesive de colesterol. Alte clase de lipoproteine sunt LDL (low density lipoproteins) si VLDL (very low density lipoproteins), cu continut mare de trigliceride si colesterol si cu risc foarte mare de aterogeneza.
Sarurile biliare care au participat la digestia lipidelor se reabsorb în proportie foarte mare (peste 90%), pe parcursul intestinului subtire, dar mai ales la capatul terminal al acestuia (ileonul). De aceea, în afectiunile ileonului (rezectii chirurgicale, boala Crohn) poate fi afectata în mare parte digestia lipidelor, prin lipsa sarurilor biliare în cantitate suficienta.
Proteinele continua în duoden procesul de digestie început în stomac. Enzimele implicate, denumite proteolitice, sunt produse de pancreas în forma inactiva: tripsinogen, carboxi- si amino-peptidaze. Tripsinogenul este activat în tripsina sunt actiunea enterokinazei de la suprafata mucoasei duodenale, iar tripsina continua desfacerea moleculelor mari de proteine în peptide. Digestia este desavârsita de catre peptidaze, care desfac câte o molecula de aminoacid din peptide. Absorbtia aminoacizilor se realizeaza în cea mai mare parte în intestinul subtire superior (jejun).

În mod normal, procesele de digestie si absorbtie sunt foarte eficiente, astfel încât în scaun se gasesc în mod normal mai putin de 8% din lipidele si amidonul ingerat si cantitati neglijabile de proteine.
Intestinul subtire realizeaza cu foarte mare eficienta absorbtia apei si a ionilor, mentinând o cantitate constanta a acestora în organism. Omul ingera 1,5- 2 l lichide zilnic, care ajung în intestinul subtire, iar la acestea se adauga înca 8 litri care rezulta din însumarea secretiilor digestive (gastrica, pancreatica, intestinala si bila). Din aceasta cantitate impresionanta de lichide ajung în colon numai un litru, din care apa se absoarbe în mare parte, pentru ca scaunul zilnic normal nu depaseste în compozitie 200 ml.apa. Cantitatea mare de fluid este necesara în intestin realizarii unui proces optim de digestie, prin aceasta dilutie realizându-se practic o suprafata mai mare de contact a principiilor alimentare cu enzimele digestive. Mecanismului i se adauga si miscarile speciale ale intestinelor, care amesteca foarte bine continutul.

  digestia@gmail.com