Functiile Stomacului

Stomacul functioneaza ca un rezervor capabil sa stocheze cantitati mari de alimente, permitând astfel hranirea intermitenta. Tot aici se initiaza procesul de digestie, iar continutul stomacului este eliberat controlat si in cantitati mici, astfel incat hrana sa ajunga in duodenul care are un volum mult mai mic. În stomac, hrana este amestecata cu sucul gastric. Acesta con&tine acid gastric, mucus, enzime proteolitice care digera proteinele. Acidul clorhidric, eliberat de celulele parietale gastrice, are mai multe roluri: faciliteaza inceputul digestiei proteinelor din dieta (actionând impreuna cu pepsina), elibereaza vitamina B12 din alimente, ajuta la absorbtia fierului, anihileaza microbii care sunt ingerati impreuna cu hrana.

Enzimele proteolitice sunt eliberate in forma inactiva de celulele principale- pepsinogen- si se activeaza in contact cu acidul gastric. Ele incep digestia proteinelor, care sunt molecule foarte lungi si foarte complexe alcatuite din aminoacizi, desfacandu-le pentru inceput in molecule mai mici, si pregatindu-le astfel pentru digestia completa, care urmeaza sa se desfasoare in intestinul subtire. Sucul gastric mai contine si cantitati foarte mici de lipaza, care au o contributie neglijabila la digestia grasimilor (trigliceridelor) din dieta. Reducerea marcata a secretiei gastrice apare ca rezultat al atrofiei gastrice (disparitia glandelor gastrice, prezenta cel mai adesea la vârstnici), a rezectiei gastrice chirurgicale (când se indeparteaza portiuni mai mari sau mai mici din stomac), a administrarii medicamentelor antisecretorii (Ranitidina, Famotidina, Omeprazol). Aceasta poate ca rezultat afectarea de ansamblu a digestiei si absorbtiei nutrientilor cu scadere in greutate, deficit de vitamina B12 ce se manifesta prin anemie si tulburari nervoase, risc crescut de infectii intestinale, lipsa de fier cu anemie.

Activitatea mecanica a stomacului, care realizeaza amestecul alimentelor cu sucul gastric, macinarea acestora si evacuarea acestora prin pilor in cantitati mici este complexa si foarte bine coordonata. Muschii care sunt implicati alcatuiesc tunica musculara a stomacului care e foarte bine dezvoltata, fibrele musculare fiind orientate circular, longitudinal si oblic, pentru realizarea unei eficiente maxime. Activitatea lor nu este resimtita constient decât in cazuri patologice. Reglarea activitatii se realizeaza la trei niveluri. Primul nivel este controlul nervos extrinsec, realizat de sistemul nervos autonom, care are doua componente: parasimpatica, ce regleaza activitatea in conditii obisnuite, prin nervul vag, si simpatica, ce predomina in conditii de stress. Al doilea nivel il constituie terminatiile nervoase din peretele gastric, ce sunt influentate si de stimulii eliberati din interiorul stomacului (alimente, lichide), si de sistemul nervos autonom. Al treilea nivel sunt chiar fibrele musculare netede din tunica musculara a stomacului, care isi desfasoara activitatea atât sub influenta terminatiilor nervoase din peretele gastric cat si sub influenta hormonilor eliberati de celulele endocrine. Inteaga activitate a stomacului, de secretie si mecanica este influentata de sistemul nervos central, astfel incat cauza multor simptome dispeptice (dureri epigastrice, greata, balonari) poate fi data de fapt de un dezechilibru nervos: stress, oboseala nervoasa.

  digestia@gmail.com